Aproape zilnic, oamenii din satele Arţi, Bârsana, Mărtinia şi Tău Bistra, care aparţin de comuna Şugag, vin la primărie şi reclamă că porcii mistreţi le strică culturile de cartofi şi fâneţele. Se ştie că în zona de munte doar cartoful este baza, iar fâneţele produc fân pentru hrana animalelor, pe timpul iernii.

Din păcate, acestea sunt distruse de porcii mistreţi. La fel sunt atacate şi animalele domestice de către urşii care bântuie în partea de jos, cât şi în satele de vacanţă Luncile Prigoanei şi Poarta Raiului. Acolo au rupt capacele europubelelor în căutarea hranei, au împrăștiat gunoiul.

Nu-i de-ajuns, avem destui urşi pe raza comunei, am observat că s-au îngrijit mai “marii pădurilor” să ne facă cadou urşi. Dacă au atacat în zona Alba Iulia, de ce n-ar ataca şi în zona Şugag?!

Încă din prima zi după relocare o stână a fost atacată, deja s-au făcut pagube. El sau altul. Nu înţeleg de ce autorităţile din România ţin mai mult la animalele sălbatice decât la cele domestice. La orice oră pot fi atacaţi şi oamenii, ce este de făcut?

Sigur o să ni se spună ca oamenii să-şi închidă animalele şi terenurile, dar mai bine ar fi închise răpitoarele, că nu merg animalele domestice peste ele, ci invers…

Acest lucru a fost semnalat de foarte mulţi ani dar în zadar ne zbatem şi ne luptăm cu morile de vânt. Ca cetăţean şi primar al comunei Şugag sunt foarte indignat de toate aceste aspecte. În urmă cu un an și jumătate au fost omorâte de urs niște vite, s-a constituit o comisie care s-a deplasat la faţa locului, s-au promis despăgubiri şi păgubitul a rămas cu paguba.

Este revoltător ce se întâmplă, cum se poate aşa ceva, o să asistăm la depopularea satelor, în zadar primăria a investit în alimentări cu apă, curent, drumuri și altele.

Locuitorii vor lăsa tot ce au agonisit într-o bună zi şi o să plece. Trist!

Primăria, Consiliul Local și Centrul Cultural Cugir organizează sâmbătă, 20 iulie  2019,  „Ziua Cetății Singidava”, primul eveniment de reconstituire istorică, pe platoul Cetate, locul unde istoria este la ea acasă.

Evenimentul începe la ora 13.00, prin deschiderea taberelor și atelierelor meșteșugărești, în prezența ,,Dacii Singidavei” și Garda Apulum. De la ora 18.00, se desfășoară un „tur ghidat” la „Mormântul princiar”, iar de la ora 19.30 vor avea loc prezentări și demonstrații de tehnică militară daco – romană.

Programul continua (de la ora 20.00), cu Dansuri antice  –  „Ielele Singidavei”, cu luptele de gladiatori (Luduș Apulensis) și cu „marea bătălie între daci și romani”.  Manifestarea se încheie la ora 21.30 cu ,,Rugul lui Zamolxe”

„Singidava” este o cetate dacică situată pe dealul „Cetate” din zona orașului Cugir, pe culoarul Mureșului. Încă din 1868, pe acest loc s-a descoperit un tezaur compus din sute de monede de argint. Singidava este menţionată de Claudiu Ptolomeu (90-168), în „Îndreptarul geografic“, ca unul dintre „cele mai strălucite oraşe din Dacia“.

 În 1955 s-a găsit un alt tezaur, alcătuit dintr-un mare număr de monede greco-macedonene şi dacice (cca 2000 de piese).

Dealul Cetăţii, promontoriul ce domină oraşul de astăzi, are o excelentă poziţie strategică şi o bună fortificare naturală.

Istoricul Vasile Pârvan presupunea că la Cugir a existat un centru metalurgic dacic la fel ca la Sibişel şi Grădiştea de Munte, mărturie fiind şi locul numit Piatra Pleşii, de unde se extrăgea piatra de var, dar cel mai incontestabil fapt este tradiţia păstrată până în timpurile noastre, când la Cugir a prins viaţă cea mai mare Uzină Metalurgică din ţară.

Abia primele săpături din anul 1977 au oferit certitudini de un enorm interes, prin descoperirea necropolei cetăţii dacice. Cel mai spectaculos s-a dovedit a fi aşa-numitului “mormânt princiar”, ce a aparţinut unui tarabostes local, cu vârsta în jurul a 35 de ani, probabil conducătorul unui trib din zona văii Cugirului. Războinicul a fost incinerat într-un car de paradă cu patru roţi, alături de care s-au găsit resturile incinerate a trei cai, dar şi numeroase obiecte realizate din fier, bronz, argint şi aur.

Mormântul a fost datat într-o perioadă anterioară Regatului lui Burebista, la începutul secolului I înainte de Hristos. În aceeaşi necropolă a fost cercetat şi un al doilea “mormânt princiar”, nu la fel de bogat, dar conţinând două săbii, o cămaşă de zale din fier şi obiecte de argint.

Constantin PREDESCU

Nu de mult timp, între reprezentanţi ai MAI şi conducerile celor două societăţi cugirene de armament şi muniţie, Uzina Mecanică şi Fabrica de Arme, s-au purtat discuţii privind asigurarea serviciului militarizat de pază a celor două unităţi, pentru o cât mai sigură securitate a obiectivelor care lucrează pentru industria de apărare.

Demersul ar presupune renunţarea la serviciile firmelor civile de pază şi înlocuirea acestora cu efective de jandarmi, aşa cum au existat până în anul 2006, când nu se cunoaşte din ce raţiuni s-a procedat la desfiinţarea Companiei de gardă din Cugir.

Potrivit surselor, unitatea de jandarmi ar avea ca misiune şi paza obiectivului – Depozit de arme şi muniţie Vinerea (aflat în stare de conservare), locaţie care în condiţiile menţionate ar putea fi reabilitată şi dată în funcţiune. După cum am aflat, intenţia militarizării pazei celor două societăţi bate deocamdată pasul pe loc, motivul fiind refuzul Ministerului de Finanţe de a sprijini acest demers din lipsă de resurse financiare.

De menţionat faptul că în incinta Societăţii Uzina Mecanică Cugir SA (UMC II) există o clădire dezafectată, neocupată la ora actuală, unde până în urmă cu 13 ani a funcţionat Compania de gardă aflată în subordinea Jandarmeriei Alba.

În conformitate cu prevederile H.G. nr. 1486/ 2005 privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi, completată şi modificată prin H.G. nr. 191/2008, Jandarmeria Română asigură paza şi protecţia la obiective de importanţă deosebită pentru activitatea statului; obiective de interes strategic; la alte obiective, stabilite prin hotarârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la care se va asigura paza şi protecţia, pe timpul declarării mobilizării.

Constantin PREDESCU