Monden
Grupul de reconstituire istorică „Dacii Singidavei” a promovat, pe străzile Cugirului, prima ediție a evenimentului „Ziua Cetății Singidava”
Ieri, 19 iulie, Grupul de reconstituire istorică „Dacii Singidavei” a ieșit pe străzile orașului Cugir, într-o campanie de promovare a unei activități care va avea loc mâine, 20 iulie, pe platoul Cetate.
Evenimentul, primul de acest fel organizat la nivel local, își propune promovarea Cetății „Singidava” din Cugir în rândul publicului amator, precum și în sânul comunității locale. Cetatea este un monument istoric cunoscut și apreciat în rândul specialiștilor.
Evenimentul organizat de Primăria, Consiliul Local și Centrul Cultural Cugir începe la ora 13.00, prin deschiderea taberelor și atelierelor meșteșugărești, în prezența ,,Dacii Singidavei” și Garda Apulum. De la ora 18.00, se desfășoară un ,,tur ghidat” la ,,Mormântul princiar”, iar de la ora 19.30 vor avea loc prezentări și demonstrații de tehnică militară daco – romană. Programul continuă (de la ora 20.00), cu Dansuri antice – ,,Ielele Singidavei”, cu luptele de gladiatori (Luduș Apulensis) și cu ,,marea bătălie între daci și romani”. Manifestarea se încheie la ora 21.30 cu ,,Rugul lui Zamolxe”
,,Singidava” este o cetate dacică situată pe dealul „Cetate” din zona orașului Cugir, pe culoarul Mureșului. Încă din 1868, pe acest loc s-a descoperit un tezaur compus din sute de monede de argint. Singidava este menţionată de Claudiu Ptolomeu (90-168), în „Îndreptarul geografic“, ca unul dintre „cele mai strălucite oraşe din Dacia“.
În 1955 s-a găsit un alt tezaur, alcătuit dintr-un mare număr de monede greco-macedonene şi dacice (cca 2000 de piese).
Dealul Cetăţii, promontoriul ce domină oraşul de astăzi, are o excelentă poziţie strategică şi o bună fortificare naturală.
Istoricul Vasile Pârvan presupunea că la Cugir a existat un centru metalurgic dacic la fel ca la Sibişel şi Grădiştea de Munte, mărturie fiind şi locul numit Piatra Pleşii, de unde se extrăgea piatra de var, dar cel mai incontestabil fapt este tradiţia păstrată până în timpurile noastre, când la Cugir a prins viaţă cea mai mare Uzină Metalurgică din ţară. Abia primele săpături din anul 1977 au oferit certitudini de un enorm interes, prin descoperirea necropolei cetăţii dacice.
Cel mai spectaculos s-a dovedit a fi aşa-numitului “mormânt princiar”, ce a aparţinut unui tarabostes local, cu vârsta în jurul a 35 de ani, probabil conducătorul unui trib din zona văii Cugirului. Războinicul a fost incinerat într-un car de paradă cu patru roţi, alături de care s-au găsit resturile incinerate a trei cai, dar şi numeroase obiecte realizate din fier, bronz, argint şi aur. Mormântul a fost datat într-o perioadă anterioară Regatului lui Burebista, la începutul secolului I înainte de Hristos.
În aceeaşi necropolă a fost cercetat şi un al doilea “mormânt princiar”, nu la fel de bogat, dar conţinând două săbii, o cămaşă de zale din fier şi obiecte de argint. Directorul general al Centrului Cultural Cugir, Diane Dobrean le transmite cugirenilor iubitori de istorie și nu doar lor, să participe în număr cât mai mare la acest eveniment de suflet, unde vor avea prilejul să ia parte la un program divers ce cuprinde atât manifestări culturale şi ştiinţifice cât şi spectacole de reenactment, lupte între daci și romani, ateliere antice etc.
Constantin PREDESCU
Monden
A început ediția 2019 a Târgului de Fete de pe Muntele Găina – cea mai cunoscută sărbătoare populară a românilor păstrată de sute de ani în județul Alba
Târgul de Fete, cea mai mare și mai cunoscută sărbătoare populară din România, a debutat, sâmbătă, în comuna Avram Iancu, localitate aflată la poalele Muntelui Găina, urmând ca timp de două zile, în 20 și 21 iulie 2019, să aibă loc un program plin de manifestări.
Organizatorii au pregătit expoziții, târg al meșterilor populari, spectacole cu nume mari ale folclorului românesc, concerte de muzică ușoară, focuri de artificii și petreceri în aer liber. Târgul de Fete de pe Muntele Găina este una dintre cele mai vechi sărbători tradiționale cu o vechime de sute de ani, care este organizat anual în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfântului Ilie (20 iulie).
Târgul de Fete a debutat, sâmbătă, la ora 13:00, în Avram Iancu, cea mai apropiată localitate de Muntele Găina, cu expoziția de artă fotografică „Hai pe Muntele Găina” semnată Vasile Sârb și cursanții săi de la Clasa de artă fotografică din cadrul Școlii de Arte și Meșteșuguri a Centrului de Cultură „Augustin Bena”. La ora 13:30 a fost programată etapa „Meșteșuguri tradiționale din Județul Alba” a Festivalului-concurs de tradiții și obiceiuri „Cultură pentru Cultură”. Programul a continuat cu un spectacol folcloric extraordinar deschis de Tulnicăresele din Avram Iancu și în care au evoluat câștigătorii etapelor din acest an ale Festivalului-concurs de tradiții și obiceiuri „Cultură pentru Cultură”: BIANCA ȘUȘMAN – solistul vocal al Județului Alba în anul 2019, Ansamblul folcloric ,,DOINA MUREȘULUI” din Ciugud – grupul vocal al Județului Alba în anul 2019, TRAIAN ZBUTEA – rapsodul popular al Județului Alba în anul 2019, ELENA POPIȚA – poetul popular al Județului Alba în anul 2019, Ansamblul folcloric din Stremț – dansul tradițional și obiceiul tradițional al Județului Alba în anul 2019, DUMITRU CERNAT – solistul instrumentist al Județului Alba în anul 2019, FLUIERAȘII DIN ȘUGAG – grupul instrumental al Județului Alba în anul 2019. Programul va fi întregit de Ansamblul folcloric „Doina Aiudului” din Aiud, Ansamblul folcloric „Dor Teiușan” din Teiuș și Ansamblul folcloric „Tradiții Uiorene” din Ocna Mureș.
Sâmbătă seara, Târgul de Fete continuă pe Muntele Găina, unde de la ora 21:00 vor avea loc recitaluri cu Gino & Band, Trupa COMPACT și DJ Harra cu animatoare. La ora 24:00 va începe focul de artificii, iar petrecerea va continua pe Muntele Găina până târziu în noapte cu discotecă în aer liber și focuri de tabără.
Duminică, Târgul de Fete debutează la ora 10:00 cu un ceremonial solemn la Crucea Iancului de pe Muntele Găina, unde va avea loc o slujbă Te Deum și oficialitățile prezente la eveniment vor depune coroane de flori. Momentul solemn va fi accentuat de Tulnicăresele din Avram Iancu și Fanfara „Augustin Bena” a Județului Alba.
La ora 10:30 va fi deschis Târgul Național al Meșterilor Populari la care meșteri iscusiți își vor prezenta roadele muncii lor, respectiv obiecte tradiționale pe care continuă să le fabrice prin tehnici vechi de sute de ani. Programul va continua cu un spectacol extraordinar de folclor deschis de Ansamblul Folcloric „Jidvei România” – Junii de la Jidvei și Fetele de la Jidvei și soliștii vocali: Iulia Șchiau, Ioana Agârbiceanu, Raluca Dulău, Cristina Todor, Ionela Răspop, Oana Marian, Daniela Popa, Andrei Ivănuș, Cătălin Rus, Iulia Banciu, Aurel Lupu, Alexandru Popescu, Dumitru Stroie, Cătălin Noja. Spectacolul va continua cu Ansamblul Folcloric „Augustin Bena” al Judeţului Alba, dirijor Alexandru Pal, coregrafi Alexandra și Flaviu Mîrza, împreună cu soliştii vocali: Maria Filimon, Nicolae Plută, Floricica Moga, Dorina Narița, Nicolae Tuhuț, Bogdan Toma, Leontina Fărcaș, Ciprian Roman, Traian Jurchela și Cornel Borza. În program va evolua și Ansamblul Folcloric din Arad, Izabela Tomiță și Grupul vocal tradițional „Doruri Sibiene”.
În finalul spectacolului, este pregătit un recital special susținut de Tudor și Nicolae Furdui Iancu alături de Grupul Instrumental „Crai Nou” din Alba Iulia. Târgul de Fete de pe Muntele Găina este organizat de Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena”, Primăria și Consiliul Local Avram Iancu.
• Târgul de Fete de pe Muntele Găina, subiectul unei cercetări și a unei expoziții etnografice realizate de specialiștii Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba
Târgul de Fete de pe Muntele Găina este cea mai mare sărbătoare românească în aer liber, fiind un brand al județului Alba, dar și al tuturor românilor. Sărbătoarea este subiectul unei cercetări realizată de specialiștii Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba și a fost reînviată sub obiectivul aparatului de fotografiat în cadrul expoziției de fotografie etnografică denumită „Hai pe Muntele Găina”. Instantaneele sunt realizate de Vasile Sârb și cursanții săi de la Clasa de artă fotografică din cadrul Școlii de Arte și Meșteșuguri a Centrului de Cultură „Augustin Bena” și au fost expuse în debutul ediției din acest an a Târgului de Fete.
Potrivit dovezilor etnografice, din vremuri străvechi, miezul verii (ziua de Sântilie – 20 iulie) era marcat în tradiţia ţinuturilor transilvane de un eveniment deosebit, care „mişca satele”, locuitorii din crângurile Apusenilor. Moţi, mocani, crişeni şi zărăndeni urcau, în zvon de tulnice, în Munţii Bihorului, pe platoul „Găina”, unde se ţineau „datul”, „nedeia”, „Târgul de la Găina”.
Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în anul 1816, iar în 1860 învăţătorul Ioanete o descrie în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.
Profesoara Elena Pogan din Avram Iancu spunea:
„Muntele Găina are legendele lui, dar are şi legenda legendelor. Locul acesta, aşezat la poalele norilor, sub ocrotirea sfântă a razelor soarelui rostogolite peste chipul muntelui, îşi are povestea lui. Se spune că, în vremea când moţii îşi lucrau băile de aur, o găină cu pene de aur – Vâlva băilor, ieşea din băi şi se aşeza în vârful muntelui, pe cuibul său, în care depunea ouă de aur. Într-o singură zi din an, de Sfântul Ilie, moţii îi vedeau faţa. În ziua aceea, locuitorii ţinutului se adunau pe munte, laolaltă cu fetele şi feciorii, ca pâraiele în matcă, să-şi spună păsurile, iar tinerii să se întâlnească, să se îndrăgească şi să se unescă pe viaţă prin căsătorie, oficiată de nenumărate ori de preoţii prezenţi la „Târgul de fete” de pe Muntele Găina. De aceşti tineri se apropia găina care-şi avea cuibul nevăzut, chiar pe vârful muntelui, unde astăzi sălăşluieşte, întru eternitate, Crucea Iancului, bătea o dată din aripi şi se transforma într-o zână frumoasă, care ţinea în palme un ou de aur. Zâna se apropia de tinerii căsătoriţi şi le oferea oul ca dar, pentru fericire şi viaţă lungă. Oamenii se mirau, se minunau, se rugau şi-i mulţumeau. Apoi, zâna ridica mâinile spre cer, se preschimba în găină, cu aripile deschise peste imensitate şi se făcea nevăzută. Multă vreme, moţii s-au întâlnit pe muntele pe care l-au numit „Găina”, la cunoscutul „Târg de fete”, în frumosul obicei al iubirii şi încrederii. Numai că armonia dintre ei a fost tulburată de nişte ochi nechibzuiţi, care au descoperit cuibul Găinii şi i-au furat ouăle. Găina a făcut gălăgie şi răufăcătorii au rupt-o la fugă. În graba lor, s-au împiedicat şi-au răsturnat coşul cu ouăle de aur, care s-au rostogolit pe panta muntelui, până în râul din sat, care a fost numit „Aurarul”, iar mai târziu, Arieş”.
Legenda Muntelui Găina, relatată încă de la 1888 de neobosiţii cercetători Teofil Frâncu şi George Candrea, spune că „în timpul când şi în munţii Bihariei se lucrau băile (minele de aur), o găină de aur ieşea din băi spre a se aşeza în vârful muntelui, pe cuibul său, în care erau ouăle sale de aur. Vidrenii, atraşi de frumuseţea nemaipomenită a găinei, în mai multe rânduri au încercat s-o prindă, ea însă a fugit în jurul minelor de aur de la Roşia Montană. De atunci, nemaiputându-se găsi aur în băile din acest ţinut, moţii au încetat de a le mai lucra, deoarece găina din poveste era vâlva băilor (zâna) şi ea a dus aurul cu sine, în părţile unde a zburat”.
Pe legendarul platou al „găinei de aur”, „târgul” sau „Datul de la Găina” se organiza în plină vară, după solstiţiu, când „se întorceau vremările”, iar seceta era „tăiată” de ploile lui Sântilie.
La „Datul de la Găina” se adunau tinerii şi gospodarii din cele patru ţinuturi străjuite de platoul legendar, Bihorul, Zarandul, Clujul şi Alba, aducând ţesături alese şi furci „împistrite” (cei de pe Crişul Alb), fluiere acordate şi „bote ghintuite” (moţii de la Câmpeni şi Arieşeni), lână şi tiocuri de răşină (mocanii de pe Arieş), ceramică (olarii din Făget şi Tinca), „cojoace înflorate şi sumane-mbăierate” (meşterii din Beiuş, Vaşcău, din Brad sau din Abrud şi Feneş), fructe de pădure şi plante medicinale (de la Poienile de Jos), scoarţă de stejar, pentru argăsitul pieilor (de pe Crişul Pietros) şi răşină de la Buru.
Toate acestea deveneau obiecte de schimb sau daruri între tinerii care se cunoşteau aici sau se reîntâlneau an de an, exprimându-şi bucuria în joc şi descântece, laolaltă, moţi şi mocani, crişeni şi zărăndeni, în aceeaşi simţire şi trăire a apartenenţei comune, de neam, cultură, tradiţie.
Scriitorul Ioan Slavici, bun cunoscător al etnografiei carpatice şi colaborator la elaborarea unei monografii a popoarelor din Imperiul Austro-Ungar, releva legătura târgului de la Găina cu păstoritul montan, afirmând însă că acolo sus „se făceau logodne şi mai ales ale tinerilor înţeleşi încă dinainte de a se urca pe munte”.
În cadrul marii sărbători a muncii, a soarelui şi a luminii era firesc să se sărbătorească şi legăturile noi, sociale între familii şi neamuri. Iar „târgul”, „datul” în semantica graiului Apusenilor, nu însemna vânzare-cumpărare de fete, ci „tocmeala”, „credinţarea”, „logodna”, convenţie premaritală de comuniune spirituală.
Astăzi, Târgul de fete de la Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, cunoscuta nedeie „Târgul de fete” fiind vizitată de un mare număr de turişti atraşi de cântecele şi dansurile cu specific local, de parada costumului popular diferenţiat după satele participante şi de târgul meşterilor populari.
An de an, aici îşi dau întâlnire, într-o amplă manifestare a frumosului, soli ai artei din judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara.
Accesul pe platoul de pe Muntele Găina, unde se desfășoară manifestările, este posibil pentru autoturisme și microbuze de până la 20 de locuri. Pe drumul județean DJ 762 se ajunge în comuna Avram Iancu, localitatea cea mai apropiată de Muntele Găina, iar de aici drumul se continuă pe un drum pietruit și practicabil pentru mijloacele auto până pe platoul unde au loc manifestările. Pe munte este amenajată o zonă de campare, există cisterne cu apă și zone cu curent electric pentru cei care vor să petreacă două zile minunate în natură.
Volei Alba Blaj va evolua pentru a patra oară în grupele Champions League, competiția supremă a voleiului feminin de pe “Bătrânul Continent”, fiind repartizată în urna a treia înaintea tragerii la sorți.
Echipa din “Mica Romă”, ce se mândrește cu o performanță remarcabilă, disputarea a două finale europene consecutive, în 2018 – Liga Campionilor și în acest an în Cupa CEV, va afla în 25 octombrie, când va avea loc tragerea la sorți, la Sofia, adversarele din grupa Ligii Campionilor, ediția 2019/ 2020, fiind repartizată în urna a 3-a.
Dar iată componența urnelor, în care se vor regăsi 20 de formații:
• Urna I: VakifBank Istanbul, Imoco Volley Conegliano, Dinamo Moscova, Eczacibasi VitrA Istanbul, Igor Gorgonzola Novara;
• Urna a II-a: LKS Commercecon Lodz, RC Cannes, Lokomotiv Kalinigrad Region, Bodowlani Lodz, Nantes VB;
• Urna a III-a: CSM VOLEI ALBA BLAJ, Allianz MTV Stuttgart, Nova KBM Branik Maribor, Maritza Plovdiv, LP Salo;
• Urna a IV-a: Fenerbahce Opet Istanbul, Savino Del Bene Scandicci, Uralochka-NTMK Ekaterinburg, plus două echipe venite din calificări. Formațiile vor fi repartizate în 5 grupe, iar meciurile sunt programate în 19-21 noiembrie (etapa 1), 26-28 noiembrie (etapa a 2-a), 17-19 decembrie (etapa a 3-a), 21-23 ianuarie 2020 (etapa a 4-a), 4-6 februarie 2020 (etapa a 5-a), 18 februarie (etapa a 6-a).
Gruparea condusă de Darko Zakoc va disputa partidele considerate pe teren propriu tot în Sala “Transilvania” din Sibiu, locația obișnuită a jocurilor europene. Reprezentanta Româniiei este calificată direct în grupele Ligii Campionilor, asta după ce, în ediția anterioară, din postura de vicecampioană, Volei Alba Blaj a evoluat în tururile preliminarii din Champions League, unde a depășit UP Olomouc, fiind eliminată de MTV Stuttgart. Parcursul european a continuat însă într-o manieră extraordinară, până în finala Cupei CEV, a doua competiție ca importanță, o dublă cu Busto Arsizio.
Înaintea debutului în cea de-a șasea campanie europeană consecutivă (drum început în 2014), Volei Alba Blaj a strâns 48 de jocuri internaționale oficiale (19 victorii și tot atâtea înfrângeri). În precedentele trei prezențe în grupele Ligii Campionilor, formația blăjeană a reușit în 2018 să depășească această fază, calificându-se între primele șase și organizând ulterior Final Four-ul de la București, când a obținut cel mai important rezultat din istoria voleiului feminin autohton: medaliile de argint.
Monden
Din această noapte încep lucrările de asfaltare la podul de peste râul Mureș, de la intrarea în Alba Iulia
În următoarele 2 nopți, traficul va fi restricționat pe câte o bandă, în zona podului peste râul Mureș de la intrarea în Alba Iulia dinspre Sebeș, pentru asfaltare. Aceste lucrări anunță o altă investiție care se va derula în zona respectivă, mai exact schimbarea rosturilor de dilatație ale podului.
Beneficiarii acestei lucrări sunt DRDP Cluj și Primăria Municipiului Alba Iulia, ținând cont că se vor desfășura lucrări de asfaltare și în Partoș, pe porțiunea dintre pod și biserica din cartier. Toate aceste operațiuni vor avea loc în cursul celor 2 nopți, pe câte un sens de mers, pentru ca traficul să nu fie grav perturbat.
Aceste asfaltări sunt lucrări premergătoare, care anunță o altă investiție extrem de importantă, cea de schimbare a rosturilor de dilatație, care va începe în cursul săptămânii viitoare.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a încheiat un contract în valoare de 522.800 de lei fără TVA cu singura firmă care s-a arătat interesată să execute lucrările de înlocuire a rosturilor de dilatație la podul pe DN1 peste râul Mureș, la intrare în Alba Iulia dinspre Sebeș.
Prin contractul încheiat, firma executantă – SC TKT Tehnologii și Tensionări în Construcții SRL trebuie să ofere 10 ani garanție pentru lucrare și se obligă să intervină de câte ori este solicitată pentru eventuale remedieri. Asta în condițiile în care numărul mașinilor care traversează zilnic județul Alba pe DN1 ajunge și la 50.000, între care o pondere foarte mare o au camioanele și mașinile grele.
